Calea ferată Cahul — Giurgiuleşti va aduce importante beneficii
Odată cu construirea căii ferate Cahul — Giurgiuleşti, staţia îşi va schimba statutul. Şi nu numai statutul. Proiectul prevede construcţia peronului pentru călători, a unei gări cu două etaje şi a dependinţelor dictate de necesitatea europenizării.
Dupa darea în exploatare a tronsonului Revaca — Căinari, speram că feroviarii noştri vor proceda la materializarea altor oportunităţi - edificarea liniei de cale ferată cu ecartament european pe segmentul Ungheni — Chişinau sau restabilirea drumului de fier Bucovăţ — Leuşeni — Huşi, construit acum nouăzeci de ani. Iată de ce decizia de a începe construirea arterei feroviare Cahul — Giurgiuleşti a fost pentru foarte multă lume o surpriză, inclusiv pentru partea ucraineană.
De ce, totuşi, i s-a dat prioritate anume liniei de cale ferată Cahul — Giurgiuleşti?
Pentru a ne lamuri în aceasta chestiune, n-ar strica sa ne aruncăm pentru câteva clipe privirea asupra părţii de jos a hărţii Republica Moldova şi a reţelei de transport feroviar din zona respectivă.
Dupa cum observăm, din nodul feroviar Basarabeasca pornesc spre sud două linii de cale ferată. Una, cu o lungime de 60 km, duce la Cahul, care deocamdată, e staţie terminus, iar cealaltă — la Reni, ca după ce parcurge 250 km să ajungă în staţia de tranzit Giurgiuleşti, pe malul Prutului ce se varsă în Dunăre. Pentru cei neinformaţi, precizăm că din staţia de tranzit Giurgiuleşti drumul de fier duce în portul Galaţi. Mai exact, din Terminalul Internaţional Liber Giurgiuleşti, care e al Republica Moldova, spre portul Galaţi, care, după aderarea României la UE este şi al Uniunii Europene.
După darea în exploatare a Terminalului, am avut de soluţionat următoarea problemă: ori transportăm produsele petroliere stocate aici cu transportul auto, pe un drum cu hopuri ce necesită a fi refacut în stil european, ori apelăm la serviciile căii ferate existente care trece pe teritoriul Ucrainei, platind pentru tranzit o groază de bani, ori construim linia de cale ferata Giurgiuleşti — Cahul, cu o lungime de 50 kilometri.
Conducerea statului s-a pronunţat pentru edificarea liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti, care ne va aduce importante beneficii economice şi strategice.
Pentru ca ea va trece pe teritoriul naţional şi nu vom mai fi nevoiţi să plătim pentru tranzitarea unor teritorii devenite străine.
Pentru că astfel trenul va ajunge în nodul feroviar Basarabeasca parcurgând doar 100 km, dar nu 250, câţi aduna mergând pe drumul de fier construit acum 130 de ani, în timpul Războiului Ruso-Turc.
Pentru că edificarea ei ne va permite să transportăm produsele petroliere la depozitele angro din Cahul, Comrat, Basarabeasca, Ghidighici, Călăraşi, Ungheni şi multe altele, pâna a ajunge la staţia Ocniţa, în exclusivitate cu transportul feroviar, care mai ieftin şi mai ecologic decât cel auto, va asigura securitatea energetica a ţării.
Pentru că tot ea ne va permite să ajungem în portul Galaţi mult mai repede decât o făceam anterior, fără a trece pe teritoriul ucrainean. Pentru că linia de cale ferata Cahul — Giurgiuleşti va permite valorificarea deplină a oportunităţilor pe care le ofera terminalul, prin crearea noilor locuri de muncă, modernizarea şi europenizarea infrastructurii localităţilor adiacente, construcţia, în preajma satelor pe unde va trece drumul de fier, a 8 platforme pentru calatori.
Concluzia ar fi următoarea: prin construirea tronsoanelor feroviare Revaca — Căinari, Cahul — Giurgiuleşti şi a celor ce vor fi edificate de acum înainte, conducerea Republici Moldova ajustează căile ferate strategice, moştenite de la imperiul tarist, la necesităţile economice şi sociale de astăzi şi de mâine ale tânărului stat independent, ceea ce era cu neputinţă până la dezintegrarea fostei URSS.
Subiectul în cauză a fost abordat, în cadrul unei conferinţe de presă, de către directorul general al IS "Calea Ferată din Moldova", Miron Gagauz. Potrivit acestuia, pe parcursul exploatării tronsonului de cale ferată, întreprinderea nominalizată va organiza un monitoring ecologic permanent, în baza rezultatelor căruia va elabora anual măsurile de protecţie a mediului înconjurator, pe care le va prezenta Agenţiei Ecologice Cahul pentru coordonare. Iar Ministerul Transportului si Gospodăriei Drumurilor va perfecta şi prezenta Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale setul de documente şi materiale pentru notificarea ţărilor vecine Ucraina şi România despre construcţia tronsonului de cale ferată Cahul — Giurgiuleşti în corespundere cu prevederile art. 3 al Convenţiei despre evaluarea impactului asupra mediului ambiant în context transfrontalier (ESPOO, 1991), la care R.Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1546 -XII din 23 iunie 1993.
Directorul general al IS "CFM" a precizat că pentru ocrotirea mediului ambiant vor fi alocaţi 63 mln lei şi că linia de cale ferată nu va trece pe teritoriul unor rezervaţii de stat.
Vasile Martin, Moldova suverana
